ECKHART TOLLE: Naşterea emoţiilor

Alături de mişcarea gândirii, deşi nu în totalitate separată de ea, există o altă dimensiune a egoului: emoţia. Aceasta nu înseamnă că întotdeauna gândirea şi emoţiile ţin de ego. Ele se transformă în ego doar atunci când vă identificaţi cu ele şi astfel preiau complet controlul asupra voastră, cu alte cuvinte atunci când ele devin „eu”. Organismul fizic, corpul vostru are propria lui inteligenţă, aşa cum o are organismul fiecărei forme de viaţă. Iar inteligenţa aceasta reacţionează la ceea ce spune mintea, reacţionează la gândurile voastre. Aşadar, emoţia este reacţia corpului la mintea voastră. Inteligenţa corpului este, desigur, inseparabilă de inteligenţa  universală, este una dintre nenumăratele manifestări ale acesteia. Ea oferă o coeziune temporară atomilor şi moleculelor care formează organismul vostru fizic. Ea reprezintă principiul organizator din spatele activităţilor tuturor organelor corpului, transformarea oxigenului şi a hranei în energie, bătaia inimii şi circulaţia sângelui, protejarea corpului de către sistemul imunitar împotriva virusurilor şi bacteriilor, transformarea informaţiei senzoriale în impulsuri nervoase care sunt trimise creierului, unde sunt decodate şi reasamblate într-o imagine interioară coerentă ce redă realitatea exterioară.

ECKHART TOLLE – Toate acestea, împreună cu mii de alte funcţii simultane, sunt perfect coordonate de inteligenţă. Nu voi vă conduceţi corpul, inteligenţa o face. Ea este responsabilă şi de reacţiile organismului la mediul înconjurător.

ego_identitate_spiritual_constiinta_timetv

ECKHART TOLLE: Naşterea emoţiilor – TimeTV.ro

Acest lucru este valabil în cazul oricărei forme de viaţă. Aceeaşi inteligenţă a adus planta la forma fizică şi apoi s-a manifestat sub forma florii care a apărut din plantă, floarea care îşi deschide petalele dimineaţa pentru a primi razele soarelui şi le închide la venirea nopţii. Aceeaşi inteligenţă se manifestă în Gaia, fiinţa vie complexă care este planeta noastră. Această inteligenţă dă naştere unor răspunsuri instinctive din partea organismului faţă de orice ameninţare sau provocare. Ea produce în animale reacţii ce par înrudite cu emoţiile omeneşti: furie, teamă, plăcere. Aceste răspunsuri instinctive ar putea fi considerate forme primordiale de emoţii, în anumite situaţii, oamenii răspund în mod instinctiv, în acelaşi fel ca animalele, în faţa pericolului, când este ameninţată supravieţuirea organismului, inima bate mai repede, muşchii se contractă, respiraţia se accelerează în vederea pregătirii pentru luptă sau fugă. Frica primordială. Când omul este încolţit, un val instantaneu de energie intensă îi dă trupului o putere pe care nu o avusese înainte. Furia primordială. Aceste răspunsuri instinctive par înrudite cu emoţiile, dar ele nu sunt emoţii în adevăratul sens al cuvântului. Diferenţa fundamentală dintre un răspuns instinctiv şi o emoţie este următoarea: un răspuns instinctiv este răspunsul direct al corpului la o situaţie exterioară, în schimb, o emoţie este răspunsul corpului la un gând. Indirect, o emoţie poate fi de asemenea răspunsul la o situaţie sau întâmplare reală, dar va fi un răspuns la întâmplarea văzută prin filtrul interpretării mentale, filtrul gândirii, adică prin intermediul conceptelor mentale de bun şi rău, plăcut şi neplăcut, eu şi al meu. De exemplu, probabil că nu veţi avea niciun fel de emoţii când vi se spune că a fost furată maşina cuiva, dar atunci când maşina este a voastră, e de aşteptat că vă veţi supăra. Este uimitor ce volum de emoţii poate genera un mic concept mental ca „meu/mea”. Deşi este foarte inteligent, corpul nu poate face diferenţa între situaţia reală şi gând.

string_of_galaxies_timetvro

Galaxies – Time stops here, timpul exista pentru ca lucrurile sa nu se intample simultan

El reacţionează la fiecare gând ca şi cum ar fi realitate. El nu ştie că e vorba despre un simplu gând. Pentru corp, un gând îngrijorat, temător înseamnă „sunt în pericol”, iar el răspunde în consecinţă, chiar dacă în acest timp staţi culcaţi într-un pat cald şi confortabil. Inima bate mai repede, muşchii se contractă, respiraţia se accelerează. Se formează un cumul de energie, dar din moment ce pericolul nu este decât o invenţie a minţii, energia nu găseşte nicio supapă. O parte din ea se îndreaptă din nou spre minte şi hrăneşte gândurile anxioase, sporindu-le intensitatea. Restul de energie devine toxic şi stânjeneşte funcţionarea armonioasă a corpului.

ECKHART TOLLE –

Mai puteti citi pe Time TV si :

PROMOVEAZĂ-TE pe TimeTV.RO,

ECKHART TOLLE: Egoul colectiv, dovada irefutabilă a nemuririi – Time TV,

A munci, cu şi fără ego – Time TV.ro

Social

Arhiva stiri