Efectul placebo – efecte asupra minții

Efectul placebo, o ecuatie cu multe variabile

Ca starea de spirit a pacientului e importantă în lupta cu o boala, nu încape indoiala. Dar poate un tratament fără subsțante active sa faca ceea ce nu a reușit, de pildă, chimioterapia? Studii riguroase, deșfasurate în ultimele decenii, arată că, în unele cazuri, da. Pastilele de zahar sau injectiile cu ser fiziologic au dat dese ori rezultate în lupta cu durerile de orice fel, cu depresia, hipertensiunea arteriala, ulcerul ori boala Parkinson. Efectul placebo  ridica însa si intrebari care tin de etică. Natura înșelătoare a tratamentului îi plasează pe doctorii care aleg această cale la limita Juramantului lui Hipocrate.

efectul-placedo

Pentru pacientii în stare gravă, cum a fost și cazul domnului Wright, un american bolnav de cancer limfatic, se întamplă ca medicii să epuizeze toate tratamentele standard și să nu obțină niciun rezultat. Tumorile lui din abdomen, torace și gât continuau să se exindă rapid, iar sfârșitul parea tot mai aproape. Doctorii i-au spus atunci domnului Wright despre un medicament anticancer nou și revoluționar: Krebiozen. Dupa doar cateva luni, pacientul a parasit spitalul pe picioare bine sanatos. Nu peste mult timp, însă, a aflat ca medicii în care își pusese toate speranțele îl mintiseră și că medicamentul nu conținea nicio subsțantă care l-ar fi putut ajuta. Domnul Wright s-a stins la doar câteva zile de la aflarea vesti.

Cercetătorii de la Universitatea din Michigan şi-au propus să descopere dacă personalitatea joacă un rol în acest proces, mai exact în cazul tratamentului placebo împotriva durerii.

Marta Peciña şi colegii ei au provocat durere unui număr de 47 de bărbaţi şi femei injectându-le soluţie salină hipertonică în muşchiul maxilarului. Nivelurile durerii înainte de tratament au fost apoi comparate cu experienţa participanţilor de fiecare dată când primeau un placebo, sub forma unei doze de soluţie salină izotonică administrată timp de 15 secunde. În tot acest timp, participanţii erau scanaţi cu ajutorul unui tomograf, pentru a vedea cât de multă activitate se înregistra la nivelul receptorilor opioizi ai creierului. Prin aceasta se realiza o măsurare obiectivă a activităţii sistemului de ameliorare a durerii propriu creierului.

Evident a existat o legătură clară între scorurile participanţilor la diferitele evaluări ale personalităţii şi sensibilitatea lor la placebo. O combinaţie între rezilienţa eului (măsurată cu ajutorul afirmaţiilor precum ”îmi revin repede după ce am fost speriat”), un caracter agreabil (evaluat în special în termeni de altruism şi onestitate) şi un nivel scăzut de nervozitate (în special niveluri scăzute de ostilitate furioasă) a fost responsabilă pentru o variaţie de 25% a reacţiei participanţilor la tratamentul placebo. Mai mult, participanţii care se încadrau în acest tipar tindeau să prezinte o mai mare activare a receptorilor opioizi ai creierului. În mod poate surprinzător, sensibilitatea la placebo nu a depins de optimismul general al unei persoane.

De ce ar trebui ca faptul că o persoană are un caracter agreabil să aibă legătură cu reacţia ei la tratamentele placebo? ”În cazul relaţiei pacient-doctor, caracterul agreabil pare să contribuie la stabilirea unei legături terapeutice strânse, precum şi la un feedback sincer al colaboratorilor pe parcursul procesului terapeutic”, au spus cercetătorii. Astfel, se pare că indivizii care posedă din plin această trăsătură sunt deosebit de bine pregătiţi să se angajeze complet în eforturile terapeutice şi să răspundă bine la tratament, chiar dacă este vorba doar despre un placebo. Pe de altă parte, descoperirea legată de ostilitatea furioasă este în acord cu unele cercetări anterioare, care arată că oamenii nervoşi tind să prezinte o activitate opioidă naturală mai redusă la nivelul creierului.

Peciña şi echipa ei spun că, dacă vor fi replicate, descoperirile lor ar putea fi de ajutor pentru viitoarele cercetări privind durerea. ”Măsuri uşor de administrat ar putea ajuta la interpretarea studiilor clinice şi la stratificarea voluntarilor pentru cercetările clinice, în scopul reducerii variabilităţii la nivelul reacţiilor terapeutice”, au spus aceştia.

Citeste pe Time TV si: Este infometarea sanatoasa?

Social

Arhiva stiri