Judecătoria Sectorului 1 a admis cererea depusă pe 30 ianuarie de Inspectoratul de Stat în Construcţii pentru încuviinţarea executării silite a lui Adrian Năstase, pentru prejudiciul din dosarul „Trofeul Calităţii”. Instanţa a dispus recuperarea prejudiciului în valoare de 3,3 milioane de lei, iar decizia nu poate fi contestată. În prezent, Adrian Năstase execută o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru implicarea în dosarul „Trofeul Calităţii”.
„Admite cererea de încuviinţare a executării silite formulată de BEJ Timnea Vicenţiu-Pascal împotriva debitorului Năstase Adrian, la solicitarea creditorului Inspectoratul de Stat în Construcţii. Încuviinţează executarea silită ce urmează a se efectua în circumscripţia teritorială a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, potrivit art. 3711 alin. 3 C. proc. civ., pentru suma de 3.337.452,5258 lei datorată de debitor în temeiul titlului executoriu reprezentat de Sentinţa penală nr. 176/30.01.2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală în dosar nr. 514/1/2009 rămasă definitivă prin Decizia nr. 160/20.06.2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători în dosar nr. 2470/1/2012, precum şi pentru cheltuielile de executare. Fără cale de atac, conform art. 3731 C. proc. civ”, se arată în comunicatul judecătorilor.
În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul Calităţii”, în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie, din partea PSD. Instanţa a mai dispus atunci ca Adrian Năstase şi ceilalţi cinci inculpaţi din dosar să plătească în solidar prejudiciul de 1,5 milioane euro.
Avocaţii lui Adrian Năstase declarau ieri pentru „Gândul” că este vorba de o procedură destul de complexă şi că cererea de încuviinţare a executării silite nu înseamnă că automat bunurile fostului premier vor fi executate silit pentru recuperarea pagubelor.
Conform declaraţiei de avere depuse la Camera Deputaţilor, din data de 19 iulie 2012, Adrian Năstase deţine, împreună cu Daniela Năstase, un teren agricol la Cornu, trei terenuri intravilane şi un apartament în Bucureşti şi un autoturism Mitsubishi dobândit prin vânzare-cumpărare. În declaraţia de avere mai este menţionat faptul că politicianul are timbre româneşti şi străine cu o valoare estimată la 450 dolari, diverse obiecte din argint de 1.000 dolari, icoane şi obiecte de cult de 8.340 lei, obiecte de artă decorativă de 20.760 lei (anul dobândirii: 1973-1989) şi de 12.006 lei (anul dobândirii: 1990-2004). Adrian Năstase are conturi curente bancare de 835 euro şi 7896,09 lei şi un cont în care se află 1.430.319,45 lei şi 195.700,41 euro, bani încasaţi din vânzarea pădurii Corbeanca şi vânzarea moştenirii Danei Năstase.
Casele, terenurile, bijuteriile şi alte obiecte de preţ deţinute de familia Năstase valorează mai mult de un milion de euro. Cu toate acestea, este posibil ca statul să nu-şi recupereze prejudiciul integral de la Adrian Năstase, în condiţiile în care mai multe bunuri de valoare sunt trecute pe numele soţiei. Executorul silit nu se poate atinge, de exemplu, de casa de vacanţă de la Cornu, unde familia îşi petrecea timpul liber, deoarece proprietatea este pe numele Danei Năstase. Aceasta mai deţine terenuri, un apartament, bijuterii, tablouri şi obiecte de artă.
Similare
