[Video] Un neuroanatomist si-a studiat propriul atac cerebral

Un neuroanatomist si-a studiat propriul atac cerebral in timp ce i se intampla

• „Sunt o femeie foarte ocupata, nu am timp pentru un atac cerebral!” citat din Hill Bolte Taylor

Intr-o dimineata obisnuita un vas de sange din creierul lui Jill Bolte Taylor s-a spart.
Fiind de specialitate neuroanatomist, a realizat repede ca poate observa un atac cerebral, in timp ce i se intampla chiar ei. Observa cum functiile creierului ei se opreau una cate una: nu mai putea sa vorbeasca, sa se miste normal, nu mai vedea bine, memoria ii juca feste, nu isi mai putea purta singura de grija… ajunsese un bebelus inchisa in trupul unei femei.
In acest timp ii trecu un gand prin cap „Sunt o femeie foarte ocupata, nu am timp pentru un atac cerebral!„.

O metafora despre emisferele creierului

Cum s-au intamplat si cat de bine sunt descrise gesturile pe care le-a facut in timpul atacului cerebral, avand in vedere ca ea cunostea simptomele din exterior, iar acum le observa din interior, te va face sa-ti pui cateva semne de intrebare legate de viata si de cum ar trebui sa ne traim viata si daca este bine cum procedam in momentul de fata.

• „Sunt forta-vietii puternica din univers” citat din Jill Bolte Taylor

Uimita sa se mai trezeasca in viata dupa ce a avut atac cerebral, a petrecut 8 ani de zile sa-si revina complet si sa-si recapete abilitatile de a gandi, a merge si a vorbi. A devenit o persoana care vorbeste oamenilor despre atac cerebral si cum pot sa-si revina dupa lovituri/rani cerebrale si sa devina si mai puternici ca inainte.
In cazul ei, desi acel atac cerebral i-a distrus emisfera stanga a creierului, recuperarea ei a dezlantuit o energie creatoare incredibila din partea emisferei drepte.

• Am realizat „Oh, Dumnezeule, am un atac cerebral! Am un atac cerebral!” si urmatorul lucru pe care creierul mi-l spune: „Wow! Ce marfa e! Cati oameni de stiinta care studiaza creierul au sansa sa-si studieze creierul din interior spre exterior?” citat din Jill Bolte Taylor

Interesant la acest monolog este ca putem invata putin din anatomia corpului uman, mai bine zis a creierului si cum „gandesc” emisferele creierului si putem sa intelegem care din emisfere ne predomina viata.